Știința și cercetările care stau la baza scaunelor Mirra®2

Geometria unui scaun de birou ar trebui să reflecte toată gama de forme și dimensiuni ale populației. Pe lângă faptul că trebuie să corespundă acestei diversități de utilizatori, este necesar să poată fi reglat ușor la posturile de lucru și la dimensiunile corporale ale fiecărui utilizator.

Ce cunoaștem: antropometria

În trecut, una dintre sursele cu cea mai mare autoritate privind datele antropometrice (dimensiunile corpului uman) a fost ANSUR, U.S. Army Anthropometric Survey (Sondajul antropometric al armatei americane), din 1988. Pentru această bază de date s-au folosit tehnici de măsurare liniare convenționale pentru a înregistra dimensiunile anatomice ale acestui eșantion de populație. Chiar dacă numărul persoanelor din eșantion a fost mare, acestea se asemănau fizic. Bărbații aveau o greutate medie de 77,56 kg și o înălțime medie de 175 cm. A 95-a percentilă masculină măsura 185 cm și 97,98 kg, iar a 5-a percentilă feminină avea 152 cm și 49,9 kg. Dificultatea pe care o prezenta utilizarea acestor date ca sursă pentru cercetare aplicată la locul de muncă era următoarea: nu reprezenta cu precizie diversitatea dimensiunilor fizice, caracteristică populației civile care își desfășoară activitatea profesională la birou.

Sondajul NHANES III (The Third National Health and Nutrition Examination Survey) are ca eșantion persoane civile și suplimentează datele armatei americane. În acest sondaj, sunt folosite tehnici de măsurare liniară asemănătoare cu cele ale sondajului ANSUR, însă pe un eșantion mai vast. În această bază de date, a 95-a percentilă masculină are 188 cm și 111,58 kg și a 5-a percentilă feminină are 150 cm și 51,26 kg. Din aceste cifre reiese că există într-adevăr o diferență antropometrică semnificativă între baza de date a armatei americane și cea a populației civile. Alte date care susțin această concluzie: a 95-a percentilă feminină, așa cum reiese din sondajul efectuat asupra armatei americane, are o înălțime de 173 cm și o greutate de 77,11 kg, față de a 95-a percentilă feminină din populația civilă care are tot 173 cm în înălțime, dar o greutate de 103,87 kg. Așadar, observația importantă pe care a trebuit să o luăm în considerare în cercetările noastre este că, la o înălțime mai mare, proporțiile corporale sunt mai mari.

Începând cu a doua parte a anilor 1990, evoluțiile scanării tridimensionale au permis măsurători mai complexe ale corpului uman. În prezent, informațiile cuprind date despre forma suprafețelor ce nu pot fi măsurate folosind instrumente convenționale. Herman Miller, alături de alți parteneri de afaceri din sectoare precum transporturile și confecțiile textile, a contribuit la sponsorizarea primului sondaj tridimensional la scară largă cu un eșantion variat de populație: personal militar sau cu alte ocupații. Denumit CAESAR, acronim provenit de la Civilian American and European Surface Anthropometry Resource (Resursă antropometrică privind suprafețele la populația civilă americană și europeană), sondajul oferă o bază de date cuprinzătoare privind informațiile antropometrice, bazate pe date reale.

Participarea noastră la studiul CAESAR și la cercetările ulterioare ne-a ajutat să răspundem mai multor profiluri de utilizator și să înțelegem mai exact comportamentul coloanei vertebrale și a spatelui în poziții așezate. Aceste cunoștințe îi conferă companiei Herman Miller capacitatea de a proiecta și de a fabrica produse, precum scaunul Mirra 2, care susțin cu adevărat diversitatea dimensiunilor și a proporțiilor corpului uman.

Concluzii

Un scaun bun poate să se adapteze corespunzător și corect unor dimensiuni și proporții variate ale utilizatorilor. Acesta poate fi conceput pentru a fi folosit de utilizatori cu proporții și dimensiuni diverse.

Problema de design

Persoanele, indiferent de dimensiuni și forme, se adaptează utilizării generale a obiectelor pe care le întâlnesc în fiecare zi. Înălțimea blaturilor, spațiul pentru picioare din autovehicule, lățimea scaunelor din avioane, înălțimea treptelor sau a mâinii curente la scări – toate acestea sunt proiectate adesea pentru dimensiunile medii ale populației. Totuși, atunci când un produs este proiectat pentru a corespunde mediei, rezultatul este, de cele mai multe ori, mediocru.

O curbă gaussiană obișnuită ne informează că un scaun de birou care deservește 95% din populație va fi foarte util persoanelor care se situează la mijlocul celor 95 de procente și va fi mai puțin util persoanelor care se află la extremitățile curbei populației.

Soluția de design

Designerii scaunului Mirra 2 și-au propus să creeze un scaun de mărime universală care să răspundă cerințelor de dimensionare a 95% din populație, fără să excludă vreun utilizator. Mirra 2 nu este un scaun de birou conceput pentru populația din zona de mijloc, ci mai degrabă un scaun de birou conceput pentru toate persoanele reprezentate de cele 95 de procente.

Mirra 2 prezintă un design unic prin flexibilitate și adaptabilitate și corespunde în proporție de 95% populației adulte din America de Nord și Europa, fără să compromită confortul sau adaptarea, de la a 5-a percentilă feminină (150 cm și 51,26 kg) până la a 95-a percentilă masculină (188 cm și 111,58 kg). / Vezi figura 1 / De fapt, a fost proiectat pentru a susține o sarcină maximă de 158,76 kg.

Figure 1

/ Figura 1 / Designul flexibil și adaptabil al scaunului Mirra 2 poate deservi 95% din populația adultă din Europa și America de Nord. Aceste profiluri de utilizator selectate, cu greutatea minimă și maximă pentru înălțimile date, ilustrează variațiile de dimensiuni ale persoanelor. (CAESAR, 1998-2003)

Figure 2

Acest grad de adaptabilitate a scaunului Mirra 2 este posibil datorită designului materialului cu suspensie cu autoconturare din care este confecționat șezutul și datorită țesăturii mixte cu polimeri a spătarului, care-i conferă utilizatorului suport și adaptare personalizate. Această structură inteligentă de susținere, cunoscută sub numele de Butterfly Back™, elimină și punctele de presiune, indiferent de talia corporală. / Vezi figura 2 / Spătarul Butterfly Back al scaunului Mirra 2 este extrem de adaptabil și de intuitiv. Fiecare componentă a sa are un grad de flexibilitate. Indiferent de punctul de contact, corpul utilizatorului nu atinge nicio componentă cu structură rigidă. Mai mult, deoarece structura Butterfly Back se adaptează formei utilizatorului, suportul pentru spate este la locul potrivit, indiferent de talia utilizatorului.

/ Figura 2 / Pe durata testării atât a utilizatorilor de talie și greutate mari, cât și a celor de talie și greutate mici, nu s-au detectat puncte de presiune (acestea se afișează ca puncte roșii) pe spătarul Butterfly Back al scaunului Mirra 2. Acestea nu s-au sesizat nici măcar atunci când utilizatorii adoptă posturi rezemate.

La fel ca spătarul Butterfly Back al scaunului Mirra 2, suspensia elastomerică AireWeave™ are o topografie neutră și se adaptează formei individuale atunci când utilizatorul se așază pe scaun. Suspensia se adaptează în permanență schimbărilor de postură și de poziție a utilizatorului.

De asemenea, diferențele de dimensiuni de la un corp la altul sunt deservite de scaunul Mirra 2 datorită mijloacelor de ajustare activă cu care este echipat. Deoarece lungimea tibiei variază, la fel trebuie să se întâmple și cu înălțimea scaunului. Înălțimea standard a scaunului Mirra 2 se extinde de la 40,64 până la 52,07 cm. Opțional, scaunul este disponibil și pe înălțime joasă între 37,47 și 48,26 cm, și pe înălțime prelungită între 42,55 și 56,52 cm. O gamă completă de înălțimi îi oferă utilizatorului posibilitatea de a se adapta mai ușor obiectelor de mobilier fixe.

De asemenea, utilizatorului îi este confortabil să identifice concavitatea șezutului, care se formează la baza spătarului Butterfly Back, indiferent de lungimea femurului utilizatorului. Cu scaunul Mirra 2, acest lucru este posibil printr-un concept revoluționar și totuși simplu de răsucire a părții frontale a scaunului pentru a ajusta profunzimea de ansamblu. În poziție așezată, utilizatorul poate ajusta șezutul FlexFront® în față sau în spate cu până la 5,6 cm pentru a găsi punctul de confort care corespunde cu locul în care partea frontală intră în contact cu coapsele atunci când fesele utilizatorului sunt poziționate la limita profunzimii șezutului. / Vezi figura 3 /

Figure 3

/ Figura 3 / Dacă marginea frontală a șezutului scaunului atinge coapsele utilizatorului într-un punct necorespunzător, pot apărea probleme de circulație, precum și dureri musculare. Profunzimea scaunului cu o ajustare de 5,6 cm deservește o serie de lungimi determinate de distanța dintre fese și fosa poplitee, cu capacitatea de a adapta profunzimea șezutului scaunului la caracteristicile corpului.

Ce cunoaștem: controlul individual

Un scaun care încurajează ajustările, atât pe cele active efectuate de utilizator, cât și pe cele pasive prin designul scaunului, are mai multe șanse de a fi reglat cu precizie pentru a corespunde cerințelor individuale ale utilizatorului.

Experții sunt de părere că schimbarea pozițiilor așezate are beneficii importante pentru utilizator: mișcările musculare contribuie la circulația sanguină, mișcările coloanei hrănesc discurile intervertebrale, adoptarea unei posturi rezemate alimentează discurile cu substanțe nutritive, iar mișcarea continuă a articulațiilor are efecte terapeutice asupra articulațiilor și ligamentelor. În schimb, dacă un scaun trebuie reglat pentru a permite trecerea în altă poziție, este posibil ca utilizatorul să fie descurajat să efectueze mișcări benefice și care-i asigură confortul. Studiile privind persoanele care lucrează din poziție așezată indică faptul că acestea tind să nu folosească ajustările manuale ale scaunului. De fapt, așa cum o indică un studiu derulat de Herman Miller, majoritatea utilizatorilor își reglează scaunul la prima utilizare sau deloc (Herman Miller Product Research, 1999).

Concluzii

Este necesar ca scaunele de birou să poată fi reglate cu precizie pentru a corespunde posturilor de lucru și dimensiunilor corporale specifice fiecărui utilizator și, în același timp, să poată deservi o serie de utilizatori, fără să compromită confortul și susținerea.

Scaunele de birou trebuie să fie confortabile pentru utilizatorii care stau pe ele și trebuie să le permită o ajustare facilă, care să le susțină mișcările și modificările de postură pe parcursul zilei. Cu alte cuvinte, un scaun de birou trebuie să se adapteze utilizatorului, nu invers.

Problema de design

Comenzile (găsirea, activarea și cunoașterea efectelor acestora) greu de folosit nu vor fi utilizate. Utilizatorii nu au tot timpul pregătirea corespunzătoare pentru a-și ajusta scaunul. Dacă sunt lăsați să se descurce singuri, ei ar putea evita să facă ajustări sau, atunci când le fac, să le facă necorespunzător.

În același timp, stilul și spațiile de muncă s-au schimbat. Dispozitivele mobile, alături de tehnologia wireless, au făcut ca birourile dedicate să nu mai fie o prioritate pentru mulți utilizatori. Lucrul în echipă și stilul de muncă în colaborare îi determină să schimbe frecvent echipamentele și spațiile de birouri. Angajații mobili se bucură de flexibilitate. În schimb, nu beneficiază de mobilier de birou personalizat, inclusiv scaune.

Soluția de design

Relația dintre scaun și utilizator se poate dezvolta prin experimentare, nu prin instructaj. Astfel, efortul utilizatorului este mai redus și nu compromite susținerea generală.

Cunoaștem faptul că utilizatorii își reglează scaunul mai rar decât ar trebui. Totuși, multe scaune de birou sunt din ce în ce mai complexe în ceea ce privește varietatea de ajustări pe care le oferă. În lipsa unui scaun de birou robotic care se adaptează utilizatorului, un scaun de birou trebuie să-l ajute pe utilizator să-l regleze ușor și intuitiv.

Ajustările pasive sunt cele care nu necesită implicare activă din partea utilizatorului. Se poate spune că acestea sunt setările prestabilite ale scaunului. Șezutul și spătarul scaunului Mirra 2 oferă astfel de ajustări pasive. Suspensia AireWeave se adaptează feselor utilizatorului, în timp ce spătarul Butterfly Back se deplasează și-i susține spatele, din regiunea toracică până la cea sacrală a coloanei vertebrale. Spătarul și șezutul se adaptează în permanență utilizatorului, fără implicarea acestuia.

Ajustările active sunt cele pe care utilizatorul le efectuează pentru a regla cu precizie scaunul, astfel încât să corespundă cerințelor sale. Atunci când a derulat cercetarea și proiectarea comenzilor de ajustare pentru primul scaun Mirra, echipa de proiectare a luat în calcul interfața de utilizator mai întâi de toate. Ajustările intuitive ale scaunului Mirra 2 încorporează designul inițial al comenzilor. Acestea sunt amplasate la îndemână și utilizatorul poate ajunge la ele confortabil lăsând mâna în jos. De asemenea, ajustările au o formă intuitivă pentru utilizator. Mai exact, manetele de basculare și de ajustare au forma șezutului și spătarului scaunului Mirra 2. Ne place să le denumim mini-Mirra. În mod intuitiv, utilizatorul reglează spătarul sau șezutul scaunului mini-Mirra pentru a regla la propriu spătarul și șezutul scaunului. De asemenea, calitatea tactilă a comenzilor de ajustare este intuitivă. De exemplu, maneta de tensionare a basculării, cu care este prevăzut scaunul Mirra 2, este mare, moale și accesibilă din lateralul scaunului, fiind ușor de găsit, de prins și de rotit.

Posibilitatea de a regla scaunul din poziție așezată a fost misiunea echipei de proiectare Mirra 2. Interfața dintre utilizator și scaun joacă un rol esențial, ajutându-l pe utilizator să înțeleagă funcționarea scaunului și să efectueze ajustări când este nevoie. De exemplu, cu un efort minim, utilizatorul va simți diferența chiar și la o rotire pe jumătate a manetei de tensionare, în timp ce 12 rotiri complete epuizează cursa circulară a manetei. Feedback instantaneu, așa numesc designerii această ajustare.

Scaunul Mirra 2 îmbină intuitivitatea ajustărilor active și simplitatea celor pasive pentru a susține mișcările naturale ale utilizatorului, precum și posturile pe care le adoptă pe parcursul zilei.

Referințe bibliografice

Civilian American and European Surface Anthropometric Resource (CAESAR), 1998 - 2003.

Lowell, Green, and Yuan (2001), “Office Seating Behaviors: An Investigation of Posture, Task, and Job Type,” Proceedings of the Human Factors and Ergonomics Society 45th Annual Meeting.

Herman Miller Product Research Group (1999). “Echocase II,” internal report.

Stumpf, Chadwick, and Dowell (2002). The Kinematics of Sitting.

U.S. Centers for Disease Control and Prevention and The Third National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES III), 1988-1994.

Mulțumiri

Bill Dowell era ergonomistul acreditat al companiei Herman Miller, la moartea sa, în 2012. Pe durata carierei sale de 28 de ani în cadrul companiei Herman Miller, Bill a jucat un rol-cheie în conducerea cercetărilor privind studiul ergonomiei și aplicarea principiilor de design ergonomic optim în produsele Herman Miller. În 1991, Bill a avut un rol decisiv atunci când compania Herman Miller a devenit membru fondator al Comitetului pentru cercetări de ergonomie în spațiile de birouri (Office Ergonomic Research Committee). Bill a fost un membru-cheie al subcomitetului de ergonomie al asociației BIFMA, care a creat ghidul inițial BIFMA intitulat „Ergonomic Guideline for VTD Furniture”. De asemenea, a fost membru al comitetului care a revizuit standardul „BSR/HFES 100 Standard for Human Factors Engineering of Computer Workstations”. El făcut parte din echipa studiului antropometric CAESAR 3-D, precum și din asociația Human Factors and Ergonomics Society, reprezentând compania Herman Miller în ambele organizații. Bill a publicat numeroase studii privind comportamentul utilizatorilor în poziție așezată, antropometria corpurilor în poziție așezată, efectele utilizării computerului în poziție așezată, componentele confortului subiectiv și metode pentru cartografierea presiunii.

Pionier în cercetare și creativitate în fazele incipiente ale dezvoltării de produs în cadrul companiei Herman Miller, Gretchen Gscheidle conduce echipa care analizează nevoile încă neabordate ale clienților și răspunde întrebărilor strategice identificate de lideri ai diferitor organizații. Ca cercetător de legătură pentru toate lansările de scaune ale companiei, începând cu scaunul Aeron® în 1994, Gretchen a participat și a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea de produse în cadrul companiei Herman Miller. Ea este membru al asociației Human Factors and Ergonomics Society și reprezintă compania Herman Miller în comitetul Office Ergonomics Research Committee. Activitatea sa de cercetare a fost publicată în jurnale recenzate de experți. Gretchen și-a luat licența în Arte cu specializare în design industrial la University of Illinois din Urbana-Champaign. A urmat apoi un masterat în design și dezvoltare de produs la McCormick School în cadrul Northwestern University.

Studio 7.5, cu sediul în Berlin, Germania, a proiectat scaunul Mirra, scaunul Setu® și, mai recent, scaunul Mirra 2, o reproiectare integrală a scaunului inițial. Designerii Burkhard Schmitz, Claudia Plikat, Carola Zwick și inginerul Roland Zwick au condus activitățile firmei de proiectare, fondată în 1992. Activi și în educație, designerii predau design industrial și design de produs la universități din Germania. Interesul pentru instrumentele care definesc modul de lucru al oamenilor a determinat echipa Studio 7.5 să conceapă interfețe pentru aplicații, scaune pentru birouri și echipament medical. Studio 7.5 colaborează cu Herman Miller de peste 20 de ani.