Cum îți reduce scaunul Embody® frecvența cardiacă

În țările industrializate, afecțiunile cardiovasculare sunt principala cauză a decesului și a îmbolnăvirilor, provocând 50% din numărul total de decese. Începând cu anii 1970, rata de prevalență, de incidență și de mortalitate ce are la bază insuficiența cardiacă cronică a crescut (National Institute of Health, 2005), lipsa activității fizice fiind factorul principal care conduce la apariția acestei boli cu consecințe mortale. / Vezi figura 1 / Pentru persoanele atrase din ce în ce mai mult de tehnologiile computerizate – inclusiv pozițiile sedentare pe care le încurajează – soluțiile de scaune care sunt benefice pentru mușchiul cardiac ar putea contribui la reducerea riscului apariției afecțiunilor cardiovasculare și, în final, la îmbunătățirea sănătății acestora.

Figure 1

/ Figura 1 / Prevalența afecțiunilor cardiovasculare la adulții de peste 20 de ani, după sex și vârstă: 1999-2004  Sursa: NCHS și NHLBI.

Ce cunoaștem

Inactivitatea fizică este un factor de risc pentru apariția afecțiunilor cardiovasculare și înregistrează o prevalență tot mai mare. Contribuie la fel de mult la apariția bolilor cardiace precum fumatul, tensiunea ridicată și nivelul crescut de colesterol. Când nivelul de activitate fizică al unei persoane scade, crește riscul de apariție a bolilor cardiace. Mai mult, persoanele mai puțin active și mai puțin în formă prezintă un risc cu 30-50% mai mare de apariție a hipertensiunii (New York State Department of Health, 2008). Doar 30,9% dintre adulții din SUA declară că fac activități fizice în timpul liber (American Heart Association, 2008). / Vezi figura 2 / Mai mult ca oricând, oamenii aleg activitățile sedentare în detrimentul celor care presupun mișcare fizică.

Figure 2

/ Figura 2 / Activitate fizică regulată în timpul liber (Notă: activitatea fizică regulată este definită drept activitate ușoară-moderată timp de 30 de minute, de 5 ori pe săptămână, sau drept activitate intensă timp de 20 de minute, de 3 ori pe săptămână.) NH = non-hispanic    Sursa: NHIS 2004. Datele sunt ajustate după vârstă pentru adulții peste 18 ani.

În prezent, frecvența cardiacă este considerată un factor de risc independent pentru afecțiunile cardiovasculare (Ferrari et al., 2005). Ceea ce înseamnă că are o contribuție semnificativă – printre alți factori de risc deja recunoscuți – la apariția afecțiunilor cardiovasculare. Pe baza unui studiu cu un eșantion de 25.000 de pacienți, frecvența cardiacă în repaus s-a dovedit a fi un element predictiv de risc de sine stătător pentru decesele cardiovasculare (Diaz et al., 2005). Scăderea frecvenței cardiace reduce efortul depus de mușchiul cardiac și, astfel, scade cererea de oxigen și de energie a inimii, determinând, în același timp, mărirea fluxului sanguin la nivel coronarian. Acest lucru înseamnă că, atunci când frecvența cardiacă în repaus scade, scade și riscul de deces provocat de bolile cardiace.

Pe lângă reducerea riscurilor, scăderea frecvenței cardiace poate îmbunătăți procesele cognitive. Atunci când utilizatorii se simt bine, sunt mai puțin distrași de starea lor fizică, fapt care poate stimula performanțe mai ridicate. O corelație între frecvența cardiacă și procesele cognitive a fost sugerată de cercetările derulate în anii 1960 și 1970. Cercetările în cauză au indicat că reducerea frecvenței cardiace în intervalul de anticipare anterior unei activități a fost asociată cu o calitate mai ridicată a proceselor cognitive (McCarty et al., 2006). În anii 1980, cercetătorii au aflat că frecvența cardiacă redusă îi permite creierului să primească informații senzoriale mai frecvent, determinând o performanță cognitivă mai bună (McCarty et al., 2006).

Concluzii

Persoanele care nu fac mișcare regulat și petrec foarte mult timp în poziție așezată sunt deja expuse riscului apariției afecțiunilor cardiovasculare. Dacă își pot reduce frecvența cardiacă, pot reduce și acest risc (Freedman, 2008). Reducerea frecvenței cardiace este un factor benefic pentru sănătate, aducând îmbunătățiri sănătății utilizatorului. Mai mult, aceasta este benefică și pentru capacitatea intelectuală, din moment ce o frecvență cardiacă redusă este asociată cu procese cognitive îmbunătățite.

Problema de design

Raportul dintre muncă și relaxare s-a schimbat dramatic față de prima parte a anilor 1990, dat fiind că tehnologia a ajuns să domine stilul de viață al oamenilor. Oamenii au tendința de a sta prea mult fără să se miște. De fapt, o bună parte dintre scaune împiedică mișcarea corpului. În cele din urmă, pot fi afectate sistemele interne ale utilizatorului.

O abordare pentru promovarea mișcării într-un scaun de birou ar fi proiectarea unui scaun cu șezut și spătar dinamic. Pentru aceasta, este nevoie de o suprafață care se adaptează automat micromișcărilor și care distribuie greutatea în mod egal. Cu această suprafață, scaunul poate să preia o greutate mai mare și să ofere stabilitate în același timp. De asemenea, ar reduce presiunea în poziție așezată și ar mări circulația sanguină pentru a îmbunătăți fluxul de oxigen și pentru a reduce frecvența cardiacă.

Un alt aspect de design care promovează mișcarea este forma spătarului. Un scaun de birou cu spătar îngustat în partea de sus ar oferi flexibilitate mai mare pentru a încuraja mișcările cutiei toracice și pentru a permite brațelor utilizatorului să se miște liber. Liberă să se miște, cavitatea toracică poate să se deschidă mai mult decât permite un scaun convențional cu spătar lat. Astfel, deoarece plămânii nu sunt constrânși, utilizatorul poate inspira mai adânc, ceea ce înseamnă mai puține inspirații pe minut.

Luate împreună, acest funcții promovează mișcarea în poziție așezată. Iar mișcarea, după cum au arătat-o cercetările, este esențială pentru sănătate. Păstrează sângele în mișcare și menține fluxul de oxigen în plămâni pentru a hrăni creierul. Astfel, oamenii pot gândi mai bine.

Soluția de design

Scaunul Embody a fost conceput cu sistemul inovator Pixelated Support™, o matrice de pixeli care conlucrează în șezutul și spătarul scaunului pentru a se conforma mișcărilor utilizatorului. Suprafața sa dinamică – un strat mat susținut de un strat local de arcuri la nivelul șezutului scaunului și flexori H pentru spătar – se adaptează contururilor unice ale utilizatorului pentru a reduce presiunea în poziție așezată și pentru a oferi stabilitate.

Figure 3

Spătarul îngust al scaunului Embody, care a fost inspirat de coloana vertebrală umană, se adaptează instinctiv formei și mișcărilor unice ale coloanei utilizatorului. Acesta îi permite utilizatorului să se miște liber și natural, adaptându-se automat schimbărilor de poziție și întregii game de posturi. Spătarul scaunului Embody susține utilizatorul în timpul mișcărilor ample și active, precum și al mișcărilor reținute și pasive. Brațele utilizatorului se pot mișca liber, fapt care îmbunătățește circulația aerului în plămâni. / Vezi figura 3 /

 

 

 

/ Figura 3 / Suprafața dinamică a scaunului Embody se adaptează contururilor unice ale utilizatorului și brațele se mișcă liber datorită spătarului îngust.

În spatele acestor inovații se găsește mecanismul de basculare de sub scaunul Embody, care susține mișcarea naturală a corpului fără să creeze puncte de pivotare intrusive. Libertatea de mișcare cu susținere completă este posibilă datorită celor trei zone de susținere conectate ale mecanismului de basculare: 1) toracică, 2) sacro-pelviană și 3) femuro-distală. Zonele funcționează ca un sistem pentru a încuraja libertatea de mișcare și pentru a evita complicațiile asociate cu posturile statice, precum deshidratarea discurilor coloanei.

Pentru a determina efectele pozitive asupra sănătății pe care le are scaunul Embody, Herman Miller a comandat un studiu care a măsurat șase variabile cardio-pulmonare. Toți participanții (15 bărbați și 16 femei) au stat pe rând pe un scaun Embody și pe un scaun de birou convențional cu spumă și spătar lat. Au stat pe fiecare scaun pentru cel puțin două ore. În acel interval, s-au măsurat următoarele variabile metabolice:

  • frecvența cardiacă (FC) (bătăi/minut),
  • rata de schimb respirator (RSR) (fără unitate de măsură),
  • frecvența respiratorie (RR) (cicluri respiratorii/minut),
  • emisia de CO2 (litri/minut) (ml/kg greutate/minut),
  • aportul relativ de O2 (ml/kg greutate/minut),
  • ventilația pulmonară (Vt) (litri/ciclu respirator).

[Notă: ventilația reprezintă RR x Vt (se exprimă în litri/minut); RSR reprezintă raportul dintre emisia de CO2 și aportul de O2 (ambele exprimate în litri/minut).]

Ordinea utilizării scaunelor a fost echilibrată. Aproximativ jumătate dintre participanți s-au așezat mai întâi pe scaunul Embody, apoi pe scaunul convențional. Pentru cealaltă jumătate a participanților, ordinea a fost inversată. Participanții aveau cunoștințe avansate de utilizare a computerului și desfășurau, într-un laborator, sarcini obișnuite de birou pe durata înregistrării datelor. Fiecare participant a trebuit să corespundă unor criterii de calificare, printre care se numărau:

  • lucrează la computer cel puțin patru ore pe zi;
  • are vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani, inclusiv;
  • nu prezintă leziuni sau dureri musculo-scheletale care ar putea îngreuna participarea la studiu;
  • nu are afecțiuni respiratorii cum ar fi astmul;
  • nu consumă cafeină cu cel puțin o oră înainte de testare;
  • nu a luat medicamente care îi afectează inima în perioada de la miezul nopții zilei anterioare în momentul testării.

Rezultatele au arătat că, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, frecvența cardiacă a fost semnificativ mai mică pe durata celor mai multe activități pe care le-au derulat participanții în poziție așezată pe un scaun Embody, față de un scaun convențional. În comparație cu statul pe un scaun convențional, frecvența cardiacă a înregistrat între 2,6 și 3,4 mai puține bătăi pe minut (bpm) pentru femeile participante așezate în scaunul Embody. În cazul bărbaților, frecvența cardiacă a înregistrat o scădere cuprinsă între 4,6 și 7,9 bătăi pe minut (Papanek et al., 2008). Atunci când modificările frecvenței cardiace sunt extrapolate la o zi de lucru de 8 ore, se adaugă o diferență de 2 până la 3 bpm la cele 120 până la 130 de bătăi pe oră și cele peste 1.000 de bătăi pe zi.

Extrapolarea diferenței bătăilor pe oră la numărul de bătăi pe zi este și mai considerabilă pentru bărbați. Această scădere de frecvență cardiacă nu este rezultatul unei percepții subiective asupra confortului, a părerii despre scaun sau un efect placebo. Datorită metodelor de control folosite în studiu, inclusiv echilibrarea ordinii așezării pe scaune și a tuturor celorlalte variabile, scăderea semnificativă a frecvenței cardiace poate fi atribuită direct scaunului Embody: un beneficiu pentru utilizator, reflectat în starea sănătății cardiovasculare.

Mai mult, chiar dacă nu s-au asociat efecte semnificative statistic ale designului scaunului cu frecvența respiratorie sau cu ventilația pulmonară (capacitatea de a inspira mai adânc) pentru bărbații sau femeile care au participat la studiu, analizele suplimentare au arătat că scaunul Embody se poate dovedi avantajos, din punctul de vedere al respirației, pentru utilizatorii de talie mare, mai ales pentru utilizatorii cu un indice corporal peste 30 (definit ca prag al obezității de către National Institute for Health).

Determinarea frecvenței cardiace în baza indicelui corporal și a greutății a indicat că scaunul Embody reduce frecvența cardiacă, față de un scaun convențional. În plus, graficele scaunului Embody și cele ale scaunului convențional au tendințe divergente odată cu creșterea indicelui corporal. Această divergență arată că scaunul Embody scade mai mult frecvența cardiacă pentru participanții de talie mare decât pentru cei de talie mai mică. / Vezi figura 4 /

Figure 4

/ Figura 4 / Analiza de regresie, frecvența cardiacă și greutatea: pe măsură ce crește greutatea participantului, îmbunătățirea frecvenței cardiace la persoanele care stau pe scaunul Embody devine mai pronunțată.

Într-un alt studiu care compară scaunul Embody cu două scaune cu șezut cu spumă și două scaune cu material de suspensie, scaunul Embody, echipat cu sistemul inovator Pixelated Support, a avut rezultate mai bune în ceea ce privește menținerea nivelurilor de oxigen în țesuturile din jurul tuberozităților ischiadice (denumite și oasele șezutului) ale participanților la studiu (Mahksous et al., 2008). Când se reduce presiunea la nivelul oaselor șezutului, se intensifică circulația sângelui către extremitățile inferioare, îmbunătățindu-se aportul de oxigen.

Această constatare are două consecințe importante. În primul rând, pentru o oxigenare îmbunătățită a țesuturilor nu este nevoie de o cantitate mai mare de sânge în zona respectivă. În al doilea rând, circulația îmbunătățită contribuie la returnarea sângelui către inimă (retur venos), fapt care facilitează activitatea inimii (debitul sistolic). Un debit sistolic mai mare îi permite inimii să lucreze la un ritm mai scăzut (la o frecvență cardiacă mai mică), fără să compromită cantitatea de oxigen necesară pentru țesut (debit cardiac). Astfel, inima funcționează mai eficient, pompând același debit cardiac, însă la o frecvență și la o activitate cardiacă mai reduse.

Puține scaune își propun să îmbunătățească funcția fiziologică pentru persoanele în posturi sedentare, mai exact în poziție așezată. Embody este primul scaun al cărui design influențează semnificativ frecvența cardiacă pentru o varietate de activități de birou, având un impact pozitiv asupra sistemului cardiovascular fără să compromită productivitatea la serviciu. Împreună cu rezultatele studiilor anterioare care analizează irigarea tisulară, scaunul Embody demonstrează o capacitate unică de a îmbunătăți irigarea extremităților inferioare și de a păstra, în același timp, activitatea cardiacă la un nivel scăzut. Scăderea activității cardiace sau a frecvenței cardiace poate determina scăderea riscului de apariție a afecțiunilor cardiovasculare pentru persoanele care folosesc scaunul Embody, chiar și atunci când adoptă o gamă variată de posturi.

Tehnologia a invadat mediul profesional și timpul liber. Din această cauză, populația devine din ce în ce mai sedentară. Prin reducerea riscului de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, utilizatorii unui scaun benefic pentru organism își pot îmbunătăți starea de sănătate și procesele cognitive.

Referințe bibliografice

Association AH. , editor. Heart Disease and Stroke. Statistics - 2005 Update, <http://www.americanheart.org/downloadable/heart/1105390918119HDSStats200... (ultima accesare: 12 septembrie 2008).

Association AH. , editor. Heart Disease and Stroke. Statistics - 2008 Update, <http://www.americanheart.org/downloadable/heart/1200082005246HS_Stats%20... (ultima accesare: 15 octombrie 2008).

Diaz, A., Bourassa, M.G. and Guertin M.C. (2005). Long-term prognostic value of resting heart rate in patients with suspected or proven coronary artery disease. European Heart Journal, 26, 967-974.

Ferrari, R., Camp, G., Gardini, E., Pasanisi, G. and Ceconi, C. (2005). Specific and selective inhibition: expected clinical benefits from pure heart rate reduction in coronary patients. European Heart Journal Supplements, H16-H21.

“Heartbeat an indicator of disease risk: study,” Danny Rose, Sydney Morning Herald, September 1, 2008, <http://www.smh.com.au/news/national/heartbeat-an-indicator-of-disease-ri... (ultima accesare: 12 septembrie 2008).

Mahksous, M, Lin F. Influence of chair designs on pressure distribution, tissue perfusion, and skin temperature, Departments of Physical Therapy & Human Movement Sciences, Physical Medicine & Rehabilitation, Northwestern University, 2008.

McCraty, Rollin, Ph.D, Mike Atkinson, Dana Tomasino, and Raymond T. Bradley, Ph.D. The Coherent Heart: Heart-brain Interactions, Psychophysiological Coherence, and the Emergence of System-Wide Order. Boulder Creek, CA: Institute of HeartMath, 2006.

New York State Department of Health, <http://www.health.state.ny.us/diseases/chronic/cvd.htm> (ultima accesare: 16 octombrie 2008).

Papanek, Marklin and Freier (2008), “Metabolic Study of Office Workers Using an Office Chair,” Marquette University Departments of Physical Therapy and Mechanical Engineering, 2008.

PubMed Central (PMC), U.S. National Institutes of Health (NIH), 2005, <http://www.pubmedcentral.nih.gov/articlerender.fcgi?artid=1299322> (ultima accesare: 12 septembrie 2008).

Mulțumiri

Pionier în cercetare și creativitate în fazele incipiente ale dezvoltării de produs în cadrul companiei Herman Miller, Gretchen Gscheidle conduce echipa care analizează nevoile încă neabordate ale clienților și răspunde întrebărilor strategice identificate de lideri ai diferitor organizații. Ca cercetător de legătură pentru toate lansările de scaune ale companiei, începând cu scaunul Aeron® în 1994, Gretchen a participat și a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea de produse în cadrul companiei Herman Miller. Ea este membru al asociației Human Factors and Ergonomics Society și reprezintă compania Herman Miller în comitetul Office Ergonomics Research Committee. Activitatea sa de cercetare a fost publicată în jurnale recenzate de experți. Gretchen și-a luat licența în Arte cu specializare în design industrial la University of Illinois din Urbana-Champaign. A urmat apoi un masterat în design și dezvoltare de produs la McCormick School în cadrul Northwestern University.

Bill Stumpf a studiat aspectele comportamentale și fiziologice ale statului pe scaun la birou, timp de peste 30 de ani. Specialist în proiectarea scaunelor ergonomice, printre proiectele sale se numără scaunul Ergon®, lansat de Herman Miller în 1976. Alături de Don Chadwick, a proiectat scaunele Equa® și Aeron, la fel de inovatoare. A contribuit semnificativ la designul scaunului Embody®, înainte de moartea sa, în 2006. În același an, a primit post-mortem premiul National Design Award in Product Design, decernat de Muzeul Național de Design Cooper-Hewitt din cadrul Smithsonian.

Jeff Weber spune că pasiunea pentru designul obiectelor de mobilier se datorează colaborării sale cu Bill Stumpf, care a proiectat pentru Herman Miller timp de 30 de ani. Weber și-a început colaborarea cu firma lui Stumpf din Minneapolis în 1989. Apoi, a ajuns să se asocieze cu Herman Miller. Weber a lucrat împreună cu Stumpf la scaunul Embody. După moartea lui Stumpf în 2006, Weber a îmbunătățit designul acestui scaun în studioul său din Minneapolis, Studio Weber + Associates. Pe lângă scaunul Embody, printre proiectele lui Weber pentru Herman Miller se numără și portofoliul Intersect®, scaunul Caper® și colecția de mese Avive®.